Exista oare subiect mai indragit de prozatori, fie ei de proza scurta sau lunga, sau care sa incante mai din plin sufletele reci ale poetilor, care adesea stiu multe despre dorinta si prea putin despre iubire? Da, scumpi cititori, incerc sa va inhat in carlig, provocandu-va chiar din introducerea acestui scurt eseu. Dar nu disperati, caci trecem la prezentarea cartii.
Desi titlul suna romantos, mie una mi-a placut. Si am sa explic de ce. Romanul lui Nancy Mitford o are ca naratoare pe Fanny, fiica unei aristocrate cu suflet boem, care raspunde la apelativul "Calul naravas" si care isi abandoneaza copila si sotul pentru a porni in cautarea Aventurii. Drept urmare Fanny este luata pentru a fi crescuta de matusa Emily, matusa care in urma unei deziluzii amoroase decide sa nu se casatoreasca (rezolutie ce se va dovedi pana la urma imposibil de tinut) si isi petrece des vacantele la cealalta sora a mamei ei, matusa Sadie, a carei fiica Linda este de fapt personajul central al acestei carti. Fascinatia pentru sex este prezenta inca de la inceputul romanului, si cum actiunea se petrece in perioada interbelica, interesul pentru casatorie este nelipsit. Linda impreuna cu fratii si surorile ei afla tot ceea ce este de stiut despre cel dintai subiect mentionat dintr-o carte cu splendidul titlu Ratele si reproducerea lor.
Timpul trece si o tanara, dar insetata de iubire Linda, se indragosteste de fiul unui bancher instarit. Casatoria lor este privita dezaprobator de ambele familii, dar acest detaliu parca ofera si mai mult avant tinerilor care isi unesc destinele in ciuda profetiilor pesimiste de care au parte. Si cum se intampla atat de des in viata noastra cotidiana, cand ne indragostim la prima vedere si ascultam obiectul adoratiei noastre perorand pe teme care in nici o mie de ani nu ne-ar fi starnit interesul in mod obisnuit- ascultam o zi, doua, trei, iar dupa o luna parca incepem sa ne pierdem entuziasmul, intocmai pateste si Linda, care realizeaza ca sotul pe care l-a ravnit atat o plictiseste teribil. Dupa nasterea complicata a unei fetite, relatia celor doi este evident pe o panta descendenta. Si nu este nevoie decat de un comunist idealist, dar sa nu uitam incredibil de atragator, care sa o convinga pe Linda sa isi paraseasca sotul. Din nou iubirea ii intuneca ratiunea si fara sa tina cont de lipsa afinitatilor, dragul nostru personaj central trece la casatoria numarul doi. Isi insuseste idealurile sotului, participa la intalnirile triste ale comunistilor vesnic nemultumiti de starea lumii, si ajunge in Franta pentru a oferi sprijin refugiatilor spanioli goniti din patrie de Razboiul Civil. Sotul numarul doi se indragosteste aici de o tanara animata de aceleasi idealuri, iar Linda, realizand ca este posibil sa se fi inselat din nou si sa fi confundat iubirea cu un simulacru, il paraseste si pleaca la Paris cu intentia de a se intoarce la Londra. In gara din Paris isi da seama ca biletul cumparat fusese pentru ziua precedenta si astfel fara bilet si fara bani nu ii ramane decat sa se puna pe plans. Si acum (tam-tam-ta-tam) apare un duce instarit, un don juan irezistibil (cu un nume fenomenal: Fabrice), care se afla chiar in cautarea unei noi amante, Linda are potential si desi pretinde ca vrea doar bani cat sa ajunga la Londra, amanand de pe o zi pe alta, petrece 11 luni de fericire sublima la Paris. Razboiul izbucneste, ii desparte pe cei doi- si va las pe voi sa terminati cartea si sa scrieti in commenturi incheierea (glumesc fireste,dar oricum va las in suspans).
Linda este nemultumita ca multi gasesc ca ii seamana "Calului naravas" si sustine ca ea cauta iubirea si nu aventuri pasagere. Ca este neserioasa nu poate dezminti, caci asa cum ii aminteste Fabrice cum ar putea explica o fata serioasa sotul numarul doi. Dar "Calul naravas" admite in fata lui Fanny ca fiecare aventura i-a parut iubire la momentul respectiv. Iubirea perfecta se lasa cautata, nu se lasa si gasita din simplul motiv ca nu este nimic mai mult decat o iluzie (nu luam aici in considerare iubirea divina).
Recomand foarte calduros aceasta minunata satira sociala pentru umorul englezesc care nu inceteaza sa ma surprinda si sa ma faca sa zambesc cu toata gura si pentru indemnul subtil de a incerca sa intelegem ceva despre natura iubirii.
