28 octombrie 2008

Citate

Zorba Grecul -N. Kazantzakis

"Dragul meu, un lucru iti spun:ca lumea asta e-o taina si ca omul nu e decat o mare bruta. O mare bruta si un mare Dumnezeu"(zice Zorba).

"Asta-i libertatea, gandeam eu. Sa ai o pasiune, sa aduni gramada monedele de aur si, deodata, sa-ti invingi pasiunea si sa-ti azvarli comoara in cele patru vanturi. Dar nu cumva e si asta o forma de sclavie? Sa te sacrifici pentru o idee, pentru neamul tau, pentru Dumnezeu? Sau cu cat stapanul se plaseaza mai la inaltime, cu atat funia scavului se lungeste? Ar putea atunci sa se zbenguie si sa zburde pe-o arena incapatoare si sa moara fara a da de funie. Aceasta se numeste asadar libertate?"(pers. narator)

"Fiecare om are cate o nebunie, dar cea mai mare nebunie, dupa mine e sa nu ai nici una." (Zorba)

Magicianul -J.Fowles

"Adevarata stiinta este o arta precum adevarata arta este o stiinta."

"Razboiul este o psihoza creata de incapacitatea noastra de a percepe relatiile."

"[...] ce este cu adevarat umorul. Este o manifestare a libertatii. Tocmai pentru ca exista libertate, exista si suras. Numai un univers total predeterminat ar putea trai fara el, In final, numai devenind victima poti scapa de gluma de pe urma- care consta tocmai din descoperirea ca, tot retragandu-te de peste tot, te retragi din tine insuti, pana la punctul cand nu mai esti liber si sfarsesti prin a nu mai exista. Este un lucru pe care majoritatea oamenilor nu l-au descoperit inca si nu-l vor descoperi, poate, niciodata."

"-Esti cineva care nu poate intelege ce e libertatea. Si mai ales faptul ca cu cat o intelegi mai mult, cu ata o ai mai putin".

"cras amet qui numaquam amavit quique amavit cras amet" (maine sa iubeasca cel care n-a iubit si cel care a iubit sa iubeasca maine).

Cercul poetilor disparuti -N.H.Kleinbaum

"Boboci de roze luati cat mai puteti,
Batranul timp mai zboara:
Aceeasi floare ce-azi zambind vedeti,
Vai maine, o sa moara. "

"In regula, domnilor, racni profesorul de sport, acum o sa punem corpul la treaba. Incepeti sa alergati in jurul salii. Opriti-va dupa fiecare tura si verificati-va pulsul. Chemati-ma daca n-aveti puls."

"Sa ma inveti pe mine a iubi?
Invata tu, de n-ai atata minte:
Maestru mare-s in astfel de-aranjaminte.
Si-al iubirii zeu de-ar exista,
Sa-nvete de la mine ar putea."

"[...]Caci orice era e un vis apus,
Sau unul care-acum e-n zamislire"

"Visam la maine si mainele nu vine;
Visam la o glorie pe care nu o vrem cu adevarat
Visam la o noua zi cand ziua cea noua e deja aici
Fugim de batalie cand e una care trebuie purtat.
.....si totusi dormim!

Ascultam chemarea, dar niciodata nu ne supunem cu adevarat
Ne punem sperantele in viitor cand viitorul inseamna doar planuri
Visam la intelepciunea pe care o evitam zilnic,
Ne rugam sa vina un mantuitor cand mantuirea e in mainile noastre.
......si totusi dormim!

Si totusi dormim
si totusi ne rugam
si totusi ne temem....
...S- totusi dormim!
"

"Aruncati-va in gol pentru vise
de nu o lozinca va va veni de hac
(copacii sunt radacinile lor
si vantul e vant)
incredintati-va in inima voastra
daca marile vor lua foc
(si traiti prin dragoste
chiar daca stelele merg de-a-ndoaselea)
respectati trecutul,
dar priviti cu bucurie viitorul
(si dansati-va moartea
pana cand o alungati de la aceasta nunta)
sa nu va pese de o lume
cu ticalosii si eroii ei
(pentru ca lui Dumnezeu ii plac fetele
ziua de maine si pamantul) "
e.e.cummigetes

26 octombrie 2008

changE


Unde e vara? Unde e caldura???? Mi-e dor...

Cui nu ii este dor? De zilele cand nu aveai niciun program, cand nu aveai nimic de facut... sau pur si simplu te bucurai ca e cald....


Acum a venit frigul, pot spune linistita ca iarna bate la usa... mai ales ca ora a trecut deja la "orarul nou".....

Nu stiu de ce, dar incepe sa imi placa. Sa simt ca e mult mai bine acum. Nu mai am timp de facut planuri (care au o sansa mare sa nu fie respectate)..... Acum am o ocupatie "zilnica". Desi poate nu o respect foarte bine, desi poate nu tin pasul indeajuns de bine, am inceput sa ma "tezesc". Frica despre care vorbeam la inceput -incepe sa treaca. Acum simt ca nu mai e chiar totul "necunoscut", si de ce nu, chiar devine interesant!Totul capata un sens.... si pana la urma- e ceea ce am cautat, nu?


Materii interesante, orar destul de lejer (inca), persoane care au un interes comun (sau cel putin asa se presupune), zile cand vii acasa si cazi direct in pat (cum e vinerea- de exemplu :)) ) sau zile cand "pici" in fata pc-ului. Oricum "pici".

Pana la urma frica te prinde din urma si vin lucruri noi.... dar asta e viata!

Incercare->succes/esec->incercare noua->etc


Cu riscul de a fi prea optimista,inchei articolul printr-un simplu :"Buna dimineata!" chiar daca m-am trezit de mult...

21 octombrie 2008

Lucian Avramescu -poezii

si gata

dragostea, iubito,
este semnul invartirii tale in jurul meu,
dragostea, iubito,
este semnul invartirii mele in jurul tau,
dragostea, iubito,
este ceva care se invarte de la sine
un fel de perpetuum mobile

daca se opreste
sa nu desfaci suruburile inimii-n-ajungi la niciun rezultat-
daca se opreste
sa nu demontezi suruburile mintii-n-ajungi la niciun rezultat-
daca se opreste
inseamna ca s-a oprit si gata!



un inger de femeie

drace,am zis,
pe tine te doare maseaua mintii
pe mine ma doare maseaua iubirii

drace,am zis,
pe tine te doare oja de pe unghii
pe mine ma doare maseaua iubirii

drace,am zis,
pe tine te doare frumusetea alteia
pe mine ma doare maseaua iubirii

drace, am zis,
pe tine te doare dracu' mai stie ce
pe mine ma dor plopii fara sot

drace, am zis
si ce inger de femeie era.

Afla

poti sa apari in ferestre goala
tinand discursuri interminabile
despre tehnologia dragostei

poti sa masori in rochie de aur
trezoreria regilor
blestemati sa te iubeasca
pana la moarte

poti sa inventezi o sumedenie de lucruri noi
care fac placere
trupului meu
incapabil sa tina suparare

poti sa fii cea mai
neintrecuta
pe terenurile de tenis ale inteligentei
dar cu mine- afla-
ai terminat-o

19 octombrie 2008

...căutând fericireA

În ultimul timp am observat că nu pot să mai suport deloc tot ceea ce nu se termină cu bine. Mă refer aici la filme, carti... Vreau să râd, să mă bucur, să "trăiesc" povestea, dar în niciun caz să plâng. Uitându-mă după astfel de filme (mica mare obsesie a mea) nu am reuşit să gasesc nimic cu adevărat atragator ca şi subiect, ca actori...etc.
De accea m-am întors spre mica mea bibliotecă personală de filme dorind să gasesc ceva care să îmi ocupe timpul. Uitându-mă am dat peste un film, pe care l-am tot evitat datorită finalului trist. Nu ştiu de ce - poate dorinţa de a nu-l şterge făra a-l fi vizionat sau curiozitatea care m-a atras atunci când l-am procurat - dar m-a facut să il vizionez.

Un început relativ banal, o idee atat de vehiculată, prezenţa unor actori tineri, dar şi consacraţi mi s-au părut uşor uzate. Dar cine sunt eu să judec astfel de filme când doar aşa ceva caut?

Totuşi, am fost captivată. Am gasit o serie de replici remarcabile, precum :

Christopher McCandless: I'm going to paraphrase Thoreau here... rather than love, than money, than faith, than fame, than fairness... give me truth.

Christopher McCandless: The sea's only gifts are harsh blows, and occasionally the chance to feel strong. Now I don't know much about the sea, but I do know that that's the way it is here. And I also know how important it is in life not necessarily to be strong but to feel strong. To measure yourself at least once. To find yourself at least once in the most ancient of human conditions. Facing the blind death stone alone, with nothing to help you but your hands and your own head.

Christopher McCandless: : You don't need human relationships to be happy, God has placed it all around us.

Christopher McCandless: Mr. Franz I think careers are a 20th century invention and I don't want one.

Christopher McCandless: Two years he walks the earth. No phone, no pool, no pets, no cigarettes. Ultimate freedom. An extremist. An aesthetic voyager whose home is the road. Escaped from Atlanta. Thou shalt not return, 'cause "the West is the best." And now after two rambling years comes the final and greatest adventure. The climactic battle to kill the false being within and victoriously conclude the spiritual pilgrimage. Ten days and nights of freight trains and hitchhiking bring him to the Great White North. No longer to be poisoned by civilization he flees, and walks alone upon the land to become lost in the wild. - Alexander Supertramp May 1992

Christopher McCandless: [written into book] Happiness only real when shared.

Aaa....Am uitat ceea ce este mai important!:)) Filmul se numeşte INTO THE WILD (de parcă nu aţi fi văzutposterul)

Este o poveste bazată pe fapte reale, film realizat cu ajutorul familiei reale a eroului. Este în film, chiar un personaj care şi-a jucat propriul rol (episodic, la final-Jim Gallien), iar actorul principal pe lânga faptul că a slăbit enorm pe parcursul filmărilor-era necesar pentru personaj(aproximativ 18 kg) , a insistat şi nu a apelat la niciun cascador.....Sa vă aşteptaţi la referiri spre scriitori celebri şi o interpretare excepţională!

Un tânăr -Christopher McCandless- renunţă la tot ce înseamnă viaţa sa-casă, familie, bani... şi se hotărăşte să trăiască pe cont propriu dorind să facă o călătorie prin America, ţelul său suprem fiind trăirea în sălbăticia din Alaska pentru o perioadă de timp. Acesta doreşte o "detaşare" completă de lume, de superficial de tot ce se cheamă societate, să fie numai el, acţiunile sale... În 20 de luni, până ajunge în Alaska drumul îl va purta spre o serie de persoane care îl vor marca, ajutându-l să se maturizeze, să evolueze, să se vindece de abuzurile din copilărie dar şi să conştientizeze ceea ce are. În Alaska, descoperă că nu este îndeajuns pregătit şi deşi supravieţuieşte iernii, va rămâne blocat la propriu acolo odata cu venirea primăverii. La sfârşitul călătoriei sale, după această luptă continuă de a supravieţui el conştientizează greşeala făcută : "Fericirea este reală numai atunci când este împărţită!"


Se remarcă actori precum Emile Hirsch (rol principal), Marcia Gaz Harden (mama), Vince Vaughn, sau Kristen Stewart iar scenariul este scris de Sean Penn (şi director în acelaşi timp) bazându-se pe cartea lui Jon Kraker.


Un film extraordinar, nominalizat la Oscar şi câştigător al altor premii a reuşit să mă captiveze, să mă facă să realizez că poate că ceea ce cauţi e ceea ce nu ai, iar acea fericire şi acel happy-ending mi se părea atât de necesar pentru că realitatea este că de cele mai multe ori în viaţa reală nu reuşim să atingem acea fericire, sau dacă o gasim trecem pe lânga ea, ignorând-o.

Trailer Into the wild

indiferent nimiC


Un vis. O realitate. Am ales sa incep asa. Traiesc pentru a cauta ceva. DAR ce?
Nu pot gasi sau nu stiu, dilema ramane constanta in mintea mea. Poate este vorba de caracterizarea acestei etape de varsta in care ma aflu momentan sau poate nu e nimic real.

Am stiut ce vreau de cand ma stiu. Am avut trasat un ideal si am incercat sa il ating. Dar cu ce pret? Ingnorand, detasandu-ma de tot, trecand peste.... pur si simplu am incercat sa ma maturizez, sa pot atinge acel ideal.Dar nu am ignorat si nu m-am detasat, am trait. Fiecare clipa, fiecare moment, fiecare decizie. Caci asa ne este dat.

Nu stiu sigur, dar de cele mai multe ori am impresia ca incepi sa fii matur atunci cand nu mai visezi. Cand realitatea te copleseste intr-o asemenea masura incat pur si simplu nu mai faci fata si nu mai ai timp de visat. Pentru mine asta e diferenta principala. De aceea sunt atatia oameni mari care par inaca niste copii.... pentru ca ei mai viseaza, mai spera.
Excesul e rau. E negativ. Nu visa toata ziua, nu spera tot timpul.... pentru ca risti sa nu mai fii optimist. Desi asta e sursa optimismului, aceasta poate devei si cauza pesimismului. Atatea vise, atatea deziluzii.... Cel mai bine e sa te controlezi, dar sa fii optimist. Pentru ca altfel, cum supravietuiesti? Mi-ar place sa vorbesc mai in detaliu cu un pesimist, sa aflu care e cauza, care e motivul pentru care el e cum e. Sa imi dau seama ce l-a adus in acest stadiu. Nu neg faptul ca de fapt toti suntem atat pesimisti cat si optimisti, dar cel mai mult realisti. Ceea ce difera e combinatia acestor ingrediente.



Totusi... ce am vrut sa spun? Diferenta dintre tot ce mi s-a intamplat in ultimul timp. Oscilatia pe care am avut-o intre bucurie si dezamagire, greu de controlat de oricine caci peste tot exista atat parti negative dar si pozitive. Momentan, sentimentul general este de multumire. Fac ceea ce vreau si mai ales ceea ce imi place. Sunt atatea lucruri interesante pe care le aflu in fiecare zi.... ma refer aici la studiu... la diferitele materii pe care le "studiez". Nu voi nega ca sunt bucuroasa ca am scapat de orele de romana, si tot asa.....
Dar oare stiu ce ma asteapta? Intrebarea e daca voi face fata.... Trebuie! pentru ca vreau. Va fi greu... e posibil....dar pana la urma ce nu e greu?
Ceea ce m-a debusolat cel mai mult in aceste ultime saptamani a fost atmosfera generala de necunoscut. Imi lipsea scoala pt ca era cunoscutul, era acea rutina care a devenit "medicamentul" meu aproape zilnic. E parca acum as fi trecut pe alta reteta. Una mai dificil de urmat, dar care imi va face mult mai mult bine, daca o voi "respecta".....
Dar in acelasi timp nu imi lipsea. Eram doritoare sa descopar aceste lucruri noi..... Si inca sunt.

Voi atinge acel ideal? E oare posibil..... Nu vreau sa sper, nu vreau sa fiu optimista... doar realista. Exsita mai multe sanse, dar cel mai bine e sa vad ceea ce vine, caci viitorul aduce mereu ceea ce e mai bun pentru fiecare. Si de accea nu e bine sa visam, caci de fiecare data suntem surprinsi de realitate care se dovedeste de multe ori mai frumoasa decat visele....daca stii cum sa o privesti!!
 
Copyright 2010 ..la-di-dA. Powered by Blogger
Blogger Templates create by Deluxe Templates. Sponsored by: Website Templates | Premium Themes. Distributed by: blog template